Istoria orașului

Istoria oraşului Căuşeni este strîns legată de  cea sudului Basarabiei, de la Imperiul Roman. După cuceririle romane împăratul Traian ridică pe teritoriul actualului oraş un val de apărare, menirea căruia este de a proteja hotarele imperiului de invaziile barbare. În istorie acest dig de apărare a rămas cu denumirea Valul lui Traian. Cu aceeaşi denumire a fost numit şi un cartier al oraşului Căuşeni.

Prima atestare documentară a localităţii datează din secolul al XV, anul 1455. Într-un document scris în limba slavonă este pomenită localitatea Cheşenăul Roşu. Într-o scrisoare a domnitorului Petru Rareş din 1535 este menţionată o localitate de lîngă rîul Botna, numită Marele Cheşenău.

În 1535 turcii au ocupat 12 sate din Moldova, inclusiv şi Cheşenăul Roşu, căruia i-au schimbat denumirea în Căuşeni.Tot aici turcii au dezlocat şi marele stat major al oştirilor hanului Crimeii. În sec. XVI această localitate este menţionată ca târg, adică oraş comercial. În această perioadă oraşul devine şi reşedinţă a Hanului Crimeei.

În anul 1710 regele Suediei Carol al XII-lea, aflîndu-se în cetatea Bender, trimite o misiune diplomatică spre est, calea acesteia trece prin Căuşeni. În 1711 călătorul La Motroy se află cîteva zile la Căuşeni, fixînd în notiţile sale că majoritatea populaţiei este alcătuită din moldoveni, tătari, armeni, perşi, evrei.

În 1733 hanul Crimeei Caplan Ghirei vine în Căuşeni cu armata sa. Expediţia avea ca destinaţie Polonia, unde după moartea regelui August, începuse lupta pentru tron.În 1768 Chirim Ghirei adună la Căuşeni armatele pentru ai alunga pe ruşi din stepă.Ofensiva lui Chirim Ghirei spre hotarele ruseşti începe în 1769

Pe la mijlocul anilor ’60 ai sec. XVIII, la Căuşeni se află una din reşedinţele mitropolitului Proilaviei, cu aportul căruia se restaurează Biserica Adormirea Maicii Domnului.

Pe parcursul războaielor ruso- turceşti 1768 1787 şi 1790 Căuşeniul devine bastionul trupelor turceşti.De aici turcii organizau atacurile cotra armatei ruseşti. Pînă la urmă în rezultatul multiplilor războaie Căuşeniul este devastatCşi ars din temelii. Fostele case şi castele au fost transformate în scrum şi ruine.

În anii 1806-1812 localitatea devine capitala Bugeacului

După semnarea tratului de pace de la Bucureşti  la 1812 Basarabia este anexată la imperiul rus. Oraşul Căuşeni în 1829 devine centru regional. Ceva mai tărziu după 1918 odată cu unificarea României oraşul devine centru de putere.Datele din 1923 atestă că  localitatea era împărţită în Căuşeni vechi- sat şi Căuşeni noi-tîrg.În perioada interbelică în Căuşeni noi locuiau peste 5 mii de oameni , case de locuit erau în număr de 1051.Tot aici funcţionau 2 cooperative,o carieră de piatră, moară cu aburi şi de vînt, 38 de brutării, o fîntînă arteziană 4 şcoli primare mixte, o şcolă primară evreiască o grădiniţă de copii. În Căuşeni Vechi erau 318 case, 1491 de locuitori, 3 mori de vînt, o cooperativă, o bancă publică, 3 ferării, o şcoală primară mixtă.

După semnarea pactului Molotov-Ribentrop Basarabia este anexată în 1940 la URSS. În timpul celui de-al doilea Război Mondial, dar şi din cauza deportărilor, a foametei organizate în 1946-1947 numărul locuitorilor în Căuşeni a scăzut simţitor. Conform statisticilor la 1949 în Căuşeni locuiau doar 3784 de oameni.

În perioada sovietică a fost atestată o dezvoltare economică şi socială. La 11 noiembrie 1940 Căuşeniul devine centru raional, 1965- oraş, iar la 1998 obţine statut de municipiu. În prezent oraşul are peste 18 mi de locuitori. Ramurile de bază ale economiei oraşului sunt: Industria alimentară, de panificaţie şi a materialelor de construcţie. În localitate activează 125 de societăţi cu răspundere limitată, 332 întreprinderi individuale şi 3 gospodării agricole. Una din cele mai mari întreprinderi este cea de produse cerealiere „Seminţe-Agro” S.A. şi „Elevatorul” S.A. În oraş funcţionează sucursalele a 5 bănci comerciale, 27 de magazine, un centru de informaţii şi telecomunicaţii.